somewhere i belong

[Bella Emily Rose]

• Trecu de usile Castelului, iar rafalele blande de vant ii mangaie obrajii. Ploaia inca nu incetase; stropii continuau sa cada, izbindu-se de pamant ca intr-un dans stravechi. Bella ar fi dat orice ca soarele sa iasa dintr-o clipa in alta si sa lumineze intregul cer plumburiu. Insa atunci se multumea si cu plimbarea pe timp de furtuna. Nu numai ca mersul prin ploaie o facea sa se simta libera, dar mai avea un avantaj: o putea enerva pe Desiree.
  
  "- Hai sa mergem mai departe," ii spuse fetei.
  
  Desiree nu-i raspunse. Probabil ca pregatea o replica usturatoare in mintea ei, pentru a o folosi mai tarziu. Bella mai facu cativa pasi, coborand scarile de piatra. Picaturile de ploaie se izbira de pielea ei calda si i se incalcira in suvitele de par. Incepu sa alerge prin ploaie, fara nicio directie in minte.