One heart. Cave in

[Colin Hawkeye Rovson]

Hawkeye asculta cu atentie si rase.
" - Vai de mine, Ema! Acum vad cum de ai ajuns aici! Ma rog, cum de vei ajunge aici. Esti o uituca si jumatate!"
Nu se uita la ea de teama sa nu vada o expresie ucigasa.
Cantecul nu-i spunea nimic in mod special. Era destul de usor, cu un ritm interesant. Era lent, dar nu foarte. Genul de cantec care-ti ridica moralul. Nu avea cum sa fie ceva rau in asta... Nu. Nu era cantecul de vina. Dar nu avea cum sa fie combinatia vraja accidentala-solutie de ingrijit iarba. Era prea ciudat. Prea mare coincidenta.
" - Ema... Si Ema... Cred ca nu a fost un simplu accident. Imi pare rau sa va sparg bula de fericire, dar asta e ce cred. E ceva la mijloc si nu ne dam seama. Toti trei stim ca voi doua nu sunteti cea mai norocoasa persoana de pe aici..."
" - Imi permit sa te contrazic" se ridica glasul femeii. " Am o casnicie placuta, o casa pe gustul meu si un pian in sufragerie. In plus, inca tin legatura cu marea majoritatea a colectivului de la Hogwarts."
Vorbise cu mandrie si satisfactie, iar asta il bloca pe baiat.