because we're badass

[Michael Stark]

• Me and Klaus
  
  Michael incerca sa nu rada cand vazu Inchisoarea care l-ar fi putut distruge. Daca se afla ca e Devorator, s-ar fi zis cu toata compania lui, cu toate armele vandute si toate chestiutele cu care se ocupa ar fi fost pur si simplu in zadar. In plus, nu ar fi dat bine prin ziare si ar fi fost inchis la Azkaban pentru restul vietii. Inacceptabil.
  
  Deci, normal ca avea motive sa urasca acea cladire. Si totusi, ii venea sa rada cand se gandea cat de bun e. Sa intre in Inchisoarea aceea ca un vizitator de atatea ori cand de fapt el ar fi putut foarte bine sa fie un prizioner. Si totusi, niciodata nu fusese prins sau macar banuit. Marele Mike Stark? Niciodata.
  
  Dap, i se mai spusese ca e narcisist. Si ca nu se poate controla. Ca este autodistructiv, bla bla bla. De acord, insa acestea nu trebuiau sa fie obligaotriu lucruri rele, nu? Isi adanci mainile in buzunarele costumului pe care il purta. Ochelarii de soare ii erau aseati pe nas. Iesi din masina lui zburatoare (model facut special pentru el, ar putea adauga) si se sprijini pentru cateva clipe de ea, privind pur si simplu cladirea intunecata, inconjurata de siluetele negre ale dementorilor care pluteau in jurul ei. Saracii prizonieri, Atat tortura. Eh, ce sa-i faci nu toata lumea e Mike Stark.