Quelque part en France....

[Oswin A. Cameron]

• Auzindu-si numele zambi in sinea ei spunandu-si El e! Isi trecu repede privirea peste el si adevarul era ca nu se schimbase foarte mult... exceptie facand poate frizura. Isi aranja teatral parul si se scutura de praf pe blugi. Nu era prea mare chestie dar aspectul facea totul si mai ales prima impresie. Se uita in jur deoarece avea sentimentul ca nu erau singuri, desi nu prea aveai cum sa fii singur pe o strada in Paris, in miezul zilei.
  Klaus! Tu es! Spuse blondina afisand un zambet de incantare. Tusi usor continuand apoi pe un accent normal, fara sa isi piarda acel suras.
  Ce faci? Nu te-am mai vazut de mult! Cauta in "arhiva" memoriei ultima data cand se intalnisera. Trecusera insa destul de mult timp de atunci iar amintirea s-a "deteriorat"- sa spunem.