Tears don't fall

[Isolde du Maurier]

• 
  
  Only Michael
  
  Îşi muşcă buza, încercând să nu se mai gândească la harta din interiorul buzunarului său. Era în regulă, nu se întâmpla nimic, trebuia doar să-şi continue drumul până la Trecatoare, iar odată ajunsă acolo, scăpa de toată această povară. După aceasta, se putea duce acasă, unde era în siguranţă, şi nu mai trebuia să se gândească la toate astea.
  
  Oftând, scoase din buzunarul robei bucata de pergament, privind-o încruntată. Nuuu, nu se putea să se fi rătăcit! Nu accepta aşa ceva, trebuia să ...dar nu, nu trebuia nimic, deoarece se rătăcise. Ca o tâmpită, de parcă acea hartă ar fi mâncat-o.
  
  "Hei!Mă scuzaţi, aţi putea să-mi spuneţi unde e ..."
  
  Străinul se opri pentru o clipă, se uită la ea, dar apoi îşi continuă drumul, temător ca nu cumva să fie rănit. De parcă i-ar fi străpuns o coasă-n ochi dacă îi dădea un răspuns.