same girl, same day, same people

[Arlin van Iver]

• Just Klaus.
  
  Din moment ce era locul unde ea lucra nu o deranja deloc. Oricum ar fi trebuit sa fie acolo atunci. Era devreme. Era sase dimineata, iar ea era la munca. De obicei se trezea la ora aceea, lenevind pana la sapte, dandu-le de mancare amicilor ei, si facand un dus, urmand ca la opt sa fie acolo. Nu erau oameni care sa vina atat de devreme la ceainarie, decat daca nu cumva erau in situatia ei. Sa umble pe strada fara vreo tinta anume, si sa nimereasca acolo.
  
  "Nu-i nimic. Simte-te ca acasa, fiindca eu trebuie sa rezolv ceva acum.." spuse ea, deschizand usa si mergand totinainte dupa care disparu dupa tejghea. Era un loc superb, datorita noului tapet inglorat, vintage. Curateniei pe care o mentinea zi de zi si parfumului. O aroma de ceai care plutea pur si simplu in aer. Se aseza pe un scaun in spate si arunca o privirea la rana ei. Nu arata rau, trebuia doar curatata. Lua bagheta si rezolva totul cu vrajile invatate si cu cateva bandaje. Se ridica, isi dadu jos cardiganul si-l arunca pe un scaun apoi isi netezi tricoul bleumarin de o tesatura foarte subtire, vaporos. Isi desprinse parul lung si isi trecu mana prin el incercand sa-i dea o forma, fiindca arata ca o sperietoare. Lua doua cescute si le facu sa pluteacsa pana pe masa la care se asezase Lucas. Dupa care il intreba simplu:
  "Sper ca vrei ceai. Nu accept un refuz. Ce aroma?"