I hear your heart beat

[Artimei N. Denver]

Si chiar daca era frig afara si luna se ivise de dupa nori ca sa zica tuturor ce se intimpla intre ei lui nu-i pasa. Era oarecum fericit, nu fusese o zi dezastruoasa, desi puteau sa se intimple lucruri oribile seara venise cu surprizele ei. O simtea foarte aproape si poate ca se grabise, dar in fond a fost alegere ei. Ii era indiferenta persoana lui, se straduia ca sa nu deranjeze pe nimeni, sa nu dezamagesca persoanele dragi, iar acea fata era o persoana apropiata pentru el. Perechea lui, presoana gata sa-l accepte fara a sti mai nimic despre el. Vauzse asta si nu avea de gind sa o scape. Putea sa gasesca si mai buna decit ea, dar nu vroia.

Cuvintele ei erau incracate de adevar parca. Incerca sa lase gindirea lucida intr-o pare. In batalia dintre minte si inima acum cistigase inima, dar razboiul va continua atit timp cit el va fi viu. Nu avea criterii dupa care se conduce in viata, dar adesea alega calea rationala chiar si in chestii sentimentale, ea insa sfarmase orice bariera. In general a distrus toate cetatile pe care se baza personalitatea lui lasind doar ruinele pe care se vor inalta noi orase construite dupa noi standarte si conceptii.

Un zimbet nedefinit aparuse pe chipul lui, firar se pare ca in scoala au ramas doar profii ca de eleve nu dadea nici macar daca ar fi vrut. Si ai de gind sa ma minti si in continuare. Si totusi, nu cred ca vrei sa ingheti aici. O strinse mai tare in brate. Avea sa-i justifice orice minciuna micuta, el singur nu-i spunea prea multe.