look at them - my bloody children

[Kurt F. Malfoy]

• Din nou ii era dat sa vada ce putea sa faca o bomboana pe tocuri. Pardon,o femeie. Ivy era slabiciunea lui Stark iar el nu avea decat sa o exploateze pentru a-l tine cat mai aproape. Fericirea lui Ivy tinea de Kurt si de prezenta lui iar Stark o vroia fericita pe Ivy deci trebuia sa se supuna lui kurt. Nu-i asa ca era simplu?Oh,ba da!
  
  Cel putin teoretic...Nu stia cat avea sa tina relatia aia si spera sa nu ajunga in situatia de a folosi Imperius asupra lui doar pentru a-l tine aproape de restul ''familiei'' lor. Nu ca l-ar fi deranjat pentru ca avea o pasiune extraordinara pentru Blestemele de Neiertat si alaturi de vrajile de explozie si control al mintii,acestea reprezentau asii lui din maneca.
  
  '' Atunci,domnule Stark,nu pot decat sa sper ca in timp ne vei face mandrii pe mine si fratii tai. Teoretic,esti unul de-al nostru. Practic insa,trebuie sa treci de initiere.''
  
  Ii facu semn sa-si ridice maneca,expunandu-si astfel antebratul drept,opus celui pe care se afla semnul intunecat. Kurt scoase un briceag micut din buzunar si il privi pe noul sau aliat fix,oferindu-i un zambet sardonic. '' Nu o sa doara...decat putin.''