butterflies and hurricanes

[Isolde du Maurier]

• "Shh, taci", murmura ea, cu buzele abia miscandu-i-se, in timp ce se apropia de el, ridicandu-se pe varfuri si sarutandu-l pe obraz.
  
  Isi lipi fruntea de umarul lui, tinandu-l de mana, strangand cat putea de tare. Era constienta ca incepuse sa planga, insa nu prea ii mai pasa in acel moment de ceea ce se intampla cu ea. O durea aceasta decizie a lui, si nu era pregatita sa il lase s-o duca pana la capat. Probabil ca nu s-ar fi jertfit pentru a-l impiedica, caci nu ii statea in caracter, insa avea sa jertfeasca pe altii.
  
  "In ziua in care sufletul tau va fi sfasiat, ma voi inchina Zeilor si voi plange pentru tine, ca la o inmormantare. Dar acea zi nu este astazi, si pana atunci mai am timp sa-ti scot aceasta idee din cap. Sau sa ti-l iau ca un trofeu"
  Inghiti in sec, muscandu-si incet buza inferioara, si ii dadu drumul. Nu-l putea forta, stia asta, dar putea incerca. Pana reusea.