Never let me go

[Julieta D. Thibault]

• Se lasa purtata de el, in fond si daca s-ar fi zbatut tot el ar fi castigat pentru ca mereu forta unui barbat fusese mai tare decat cea a unei femei, era ceva logic si normal. Insa isi reveni din gandurile e si o lua la pas impreuna cu el uitandu-se in stanga si in dreapta, admirand marea si peisajul romantic care se asternea pe langa ei. Nu prea o interesa ce era in jur sau unde mergeau, atata timp cat era cu el stia ca era in siguranta. Totusi sentimentul acela de cand il intalnise prima data predomina inca in ea, in trupul si un sufletul ei...era ceva frumos, de nedescris.
  
  Inghiti in sec si continua sa mearga observand o pestera. Bine, asta era ciudat si in tot acelasi timp straniu. Insa se baza pe el si continua sa mearga. Observa cum un tanar sau ma rog ceva in gen, nu avea importanta ce se apropie de ei. Il saluta la randul ei:
  - Buna..continua ea si i arunca un zambet scurt ca apoi sa se isi indrepte privirea catre Arty, insa nu o privire mustratoare, mai bine zis curioasa si cu destul de multe intrebari.
  
  Dadu din cap afirmativ cand baiatul facu prezentarile si se intoarse cu privirea sau mai bine zis cu tot corpul catre mare, sa priveasca marea lasandu-i pe cei doi sa discute putin. Observa un plic, dar chiar daca spiridusul acela credea ca ea nu auzi ce i zise lui, spre dezamagirea lui auzea perfect de bine si se incrunta prima data dar nu facu niciun gest ca sa para ca nu stie, deocamdata.
  
  Se intoarse spre baiat si porni la pas cu el cand i auzi vorbele, surase si zise:
  - Interesant tip..ca sa zic asa. Idol la femei? continua ea razand.