look at them - my bloody children

[Ivy Thibault]

• Ivy rămase cu ochii ţintă pe bărbat, cu un zâmbet încrezător pe faţă, care nu se vedea din cauza măştii. Încuviinţă către Kurt atunci când acesta îi spuse ce are de făcut şi făcu câţiva paşi în faţă, privindu-şi cu atenţie victima. Era uşor de doborât.
  Se mişcă repede şi îl prinse pe bărbat din spate, astfel încât îl ţinea nemişcat. Simţi cum oasele îi trosniră sub mâinile ei şi zâmbi cât timp bărbatul strigă de durere.
  "Unde e harta?" întrebă Ivy, cu o voce calmă, răsucindu-i mainile la spate.
  Bărbatul scuipă la picioarele ei.
  "Nu ţi-aş spune nici dacă mi-ai rupe fiecare oscior din corp, pe rând," zise bărbatul cu o faţă scârbită.
  Ivy începu să râdă, acel râs nebunesc, care îi caracteriza pe Sfinţii Mortali. Îi dădu drumul, însă omul nu apucă să îşi dea seama ce se întâmplă, că se trezi agăţat de un picior cu capul în jos. Ivy acţionă cu viteză şi urletele bărbatului se auziră încontinuu până când fata îi rupse ambele mâini.
  "Următoarea e coloana şi nu cred că ţi-ar plăcea să rămâi o legumă pentru tot restul vieţii."
  Bărbatul strânse din buze, uitându-se la ea urât, cu transpiraţia curgându-i pe tâmple. Ivy ridică din umeri şi se duse în spatele lui.
  "Păcat," ţâţâi ea, luând poziţia pentru a-i rupe coloana. Atunci bărbatul strigă, făcând-o să se oprească.
  "Stai! Stai! E în pivniţă!"
  Ivy zâmbi şi se îndepărtă de el, uitându-se la Kurt.
  "L-ai auzit, e în pivniţă," spuse fata.