Tears don't fall

[Isolde du Maurier]

• Se uita incruntata la acea harta. Era ceva Incuiat la mijloc, stia sigur, insa se abtinu sa spuna ceva. Isi muta privirea pe locul unde scria "Trecatoarea", rasufland usurata ca nu avea mult de mers. Ii arunca o privire banuitoare barbatului, apoi isi aranja pelerina, dandu-si parul ciufulit peste spate. Incepuse vantul.
  
  "Modestia ta exagerata nu e rea", raspunse ea sarcastica, cu un zambet amuzat pe buze.
  
  Se mai uita inca o data pe harta, pentru a descoperi in ce directie sa porneasca, apoi, cand in sfarsit realiza, incepu sa mearga, auzind cum vantul rasfoia frunzele, facandu-le sa tremure usor. Nu erau prea multi copaci de-a lungul potecii, insa acestia erau de ajuns pentru a-ti da un fior, si a te face sa realizezi ca nu erai singur.