divine inspiration

[Lucas Sasha Neitzke]

"Esti un ratat..un nimeni..credeam ca poti fi folositor insa m-am inselat..toate prostioarele din capul tau nu o sa te duca la nimic."Comenta dur in timp ce isi ducea mana incet in buzunar pentru a-si lua bagheta..iar in momentul cand o simti printre degete isi miji ochii privindu-l neutru, ochii sai exprimand raceala si indiferenta. Facu un pas inainte insa nu destul de aproape, nu il vazuse de mult timp, deci asta nu insemna decat ca nu stia de ce e in stare acum baietasul, poate era mai puternic si isi controla abilitatile sau poate nu invatase nimic din viata si ii era frica sa foloseasca ceea cu ce a fost inzestrat..erau doar probabilitati, nu era nimic exact, iar asta ii facea nervii cubulete micute pentru ca lui ii placea sa fie totul calculat, sa stie totul si sa actioneze conform situatiei.
"De unde ai luat tu chestia asta?..de unde stii ca eu nu te-am urmarit in tot acest timp? ca imi pare rau de ceea ce am facut si vreau sa ma revansez?" Desigur, toate astea erau simple vorbe, nu il durea in cot de ceea ce facuse si nu il bantuia nici o vinovatie stupida, vinovatia era pentru pisalogi si demonstra doar faptul ca esti slab si ca nu stii sa suporti consecintele dupa fapta pe care ai facut-o..fie ea cat de nebuna.
"Deci..care e numele prietenii tale? Julieta..cred. Scuze..nu prea tin minte numele fetelor. Prin asta vroia doar sa-i demonstreze inca o data cat de nesabuit era..un copil care habar nu are ca mai este si urmarit din cand in cand. Avea o antipatie cea mai sincera fata de el si nu doar prin faptul ca incercase sa-l omoare, dar ca ii curgea in vene acelasi sange ca si al sau, si nu il va recunoaste niciodata.