tempted to follow

[Ivy Thibault]

• Ivy îl sărută înapoi, realizând că exact asta dorise să se întâmple de la început. Îl dorea pe el şi fusese o fraieră că încercase să îndepărteze sentimentul pentru atât de mult. Îşi puse mâinile pe umerii lui.
  Da, asta lipsea. Îşi dădea acum seama de ce avusese atâtea coşmaruri, de ce îi venea să plângă din orice prostie. Nu fusese fericită, încercase doar să se mintă pe sine, ceea ce făcea de obicei. Ar fi trebuit să îşi dea seama că va folosi aceleaşi scheme pe sine pe care le folosea şi oamenii din jur.
  
  Se depărtă puţin de Kurt şi îşi muşcă buza inferioară. Cuvintele îi ieşiră de pe buze înainte să le gândească.
  "Tu eşti cel pe care îl aşteptam."
  Habar n-avea dacă va înţelege ce înseamnă cuvintele ei, însă în momentul acela se produse un mic click în mintea ei şi îşi dădu seama cât de adevărat era. Nu-şi mai amintea ultima oară când plânsese, probabil pe la cinci ani, însă acum simţiră cum o ustură ochii, senzaţie nouă pentru ea.