tempted to follow

[Kurt F. Malfoy]

• Ii sterse incet lacrimile,realizand ca nu ii placea sa vada o femeie ca ea plangand. O vroia puternica desi stia ca toata lumea avea puncte slabe. El se temea de propria persoana cel mai mult,de ce era in stare sa faca. Stia ca ar fi putut s-o raneasca - doar fizic - si nu si-ar fi dorit asta. Stia ca l-ar fi iertat indiferent de orice,indiferent de cat de mult ar fi durut-o. Iti ierti propriile greseli,nu? Fiindca ei erau unul. Mereu fusesera.
  
  '' Nu ti-am facut degeaba acea favoare la Borgin and Burkes,stii? Albastrul nu este rosu la fel cum nici tristetea nu este fericire. Eu nu le-am iubit pe ele asa cum te iubesc pe tine. Mereu ai fost tu.''
  
  Gasise atatea parti ale ei in atatea femei diferite si uitase ca exista ea,acea parte principala. De ce sa fuga dupa fragmentele cand putea avea totul? De ce? Fiindca supremul fusese ocupat cu alte bucatele,de sex masculin,mai imperfecte si mai banale chiar si decat el,regele nebunilor,regele exagerarilor. Era de neiubit iar ea parea atat de perfecta,dar merita o incercare pentru de cele mai multe ori cei care par a nu avea nimic,iti pot oferi totul..