well done, honey.

[Ophelia Wilde]

• O privi dezamagita,incercand sa se stapaneasca. Nu mai planse de cand avea cinci ani si nici nu avea s-o faca acum. Doar ca multi oameni se ascundeau de ea,multi oameni o considerau prea mica si prea proasta pentru a-i spune adevarul.''Oh,nu-i ziceti Opheliei,o sa inceapa sa boceasca'' sau ''Daca ar sti,probabil ca s-ar inchide in casa pentru tot restul vietii''. Dar ea nu era chiar atat de naiva,doar incerca sa nu lase partea negativa care stia ca domneste in ea sa puna stapanire pe intreaga fiinta. Mai bine mic si firav decat o bruta fara inima.
  
  '' Da,in numele lui Merlin,puteai sa-mi zici. Nu dau doi bani pe factiuni. Sunt in Ordin doar fiindca nu as fi primita printre Intunecati. Sunt in Ordin fiindca ei ma vor acolo. Sunt mai Incuiata si mai detasata de lumea asta decat crezi. Tu nu esti un Devorator,esti un om.''
  
  Asta nu intelegeau liderii. Ii puneau sa se lupte intre ei de parca ar fi fost niste cocosi in arena,gata sa se omoare,sau niste tauri. Erau vazuti ca niste animale pe care le duceai la lupte pentru marele premiu: puterea absoluta. Ei nu-i pasa de putere. Putea sa aibe doar doua haine de schimb,un colt de paine si un pahar cu apa si ar fi fost fericita atata timp cat i-ar fi avut alaturi pe cei dragi.
  
  '' Credeam ca suntem...prietene. Puteai sa-mi spui. Nu-s genul care sa muste. Ma deranjeaza lipsa raspunderii,nu ceea ce esti.''