lyrics of the nature

[Ivy Thibault]

• Ivy se întoarse din reflex. Văzu un băiat mult mai înalt decât ea (ceva cu care se obişnuise la cei 160 de centimetri pe care îi avea), cu părul şaten, tuns scurt. Nu îşi dădu seama dacă era vrăjitor sau nu, însă nu conta. Părea de vreo douăzeci de ani şi pe lângă el alerga ţanţoş un labrador adorabil.
  
  Încetini până când se opri şi se întoarse. Aşteptă până când băiatul traversă dinstanţa dintre ei şi apoi, vorbi.
  
  "Hei," zâmbi ea. Se lăsă jos, la nivelul labradorului. Nu era genul rasei acesteia să înceapă să o latre şi mârâie, însă nu era foarte sigură. Avu o străfulgerare dintr-o amintire dintr-o misiune când o urmăriseră pe puţin zece câini de vânătoare. Zâmbetul îi pieri pentru câteva secunde şi simţi că vrea să lovească ceva, însă se calmă repede.
  
  Se ridică, cu un nou zâmbet pe faţă, de data asta mai timid.
  "Drăguţ căţel," spuse ea.