overdose.

[Victor A. Olivier]

• Victor se uita lung la Lexie, incercand sa para detasat. Isi aminti ca nu isi facuse patul, de fapt nu si-l facea niciodata, din moment ce locuia singur si nu-l batea nimeni la cap, si era destul de dezordonat, insa realiza brusc ca avea nevoie de o prezenta feminina in casa, iar Lexie era cea mai potrivita. Iesi din bucatarie, ajungand inapoi in holul de la intrare, insa nu urca pe scari, ci ii facu semn spre camera opusa bucatariei.
  "Acolo este atelierul meu, unde intru numai cand pictez. Te-as ruga sa nu te atingi de lucrurile mele, altfel ma enervez."
  
  Camera care ducea la acel loc era alba si simpla, iar cand o deschise, camera se ivi semana la fel de bine cu un muzeu de picturi, avand insiruite pe pereti tot felul de desene si portrete, iar in mijloc un sevalet, un scaun aruncat, si peste tot in jur acuarele, ulei, creioane, pensule si multe alte instrumente.
  "Aia este sufrageria", continua el, aratandu-i camera la care ducea holul, apoi incepu sa urce scarile.
  "Sper ca nu te deranjeaza deranjul. Ok, asta a sunat aiurea"
  
  La etaj mai erau 3 camere, cea din capat fiind a lui, iar celelalte doua fiind libere. Camera lui era mica, dezordonata, si intunecata.