revenge?

[Michael Stark]

ME AND KURT

• Stark se incrunta usor, intrebandu-se ce era cu el. Se aseza mai confortabil pe buturuga, ceea ce nu insemna foarte mult si isi puse fata in maini. Incerca sa nu se gandeasca la ea, la privirea ei, la vocea ei. De ce renuntase la tot pentru ea? De ce? Adica, ce castigase? Pentru c iubire cu siguranta nu. Apreciere nici atat. Asa ca pur si simplu renuntase la o parte din el la care nu era pregatit sa renunte pentru..ce? Nimic.
  
  Isi ridica privirea, uitandu-se drept in fata, in gol, citind vantul printre ramurile copacilor. Nu era inca noapte, insa cu stia ca in curand avea sa se ascunda soarele sub linia de orizont si sa paraseasca acea parte a plantei pana urmatoarea zi. Un zambet ii aparu pe fata la frumusetea peisajului din fata lui.
  
  Era prima si ultima data cand suferea. Nu mai era dispus sa se arunce cu capul inainte intr-o relatie ca apoi sa se trezeasca ca s-a lovit de zid.
  Cu toate ca era adancit in ganduri, nu ii dura mult sa isi dea seama ca nu e singur. Se ridica de pe buturuga cu bagheta intinsa in fata. Stia cine venise dupa el. Si presupunea si de ce.