ain't no legend, ain't no cause

[Ivy Thibault]

• Ivy izbucni în râs şi se şterse cu dosul palmei pe frunte. Motiv bun? Când avea ea motive bune pentru a face ceva?
  
  "Presupun că pot să îţi împărtăşesc acest mic secret. De ce? Hmmm..."
  
  Nu apucă să spună mai mult, pentru că o nouă serie de împărţit cina cu toaleta o cuprinse. Termină şi încercă să respire normal, luând guri mari de aer. Când reveni la normal, îşi termină propoziţia.
  
  "Încerc doar să uit," spuse ea cu vocea răguşită. "Sau măcar să îmi fac acelaşi lucru mie ce le-am făcut şi celorlalţi."
  
  Lăsă privirea în pământ şi îi arătă lui Kurt încheieturile. Se vedeau cicatrici palide, sau urme încă roz, care nu se vindecaseră chiar de tot. Nu era mândră, însă meritase tot ce îşi făcuse.