i don't need a break. i need you.

[Isolde du Maurier]

• Desi sarutul aproape ca ii trimisese mici electrocutari in tot corpul, isi dadu seama ca nici macar asta nu avea sa o faca sa il creada. O parte din ea se ruga sa inceteze sa mai fie acea copila care se dadea drept matura, iar cealalta parte se ruga sa fie cat mai naturala posibil. Si totusi, cuvintele si tonul pe care spusese scuza o facu sa dea la o parte orice urme din acea Callysto sceptica, aroganta, nesigura si neincrezatoare.
  
  Ii zambi timid, nostalgic, si realiza ca, desi nu fusesera niciodata impreuna cu adevarat, de data asta aveau sa faca lucrurile intr-un mod mult mai diferit. Nu mai era acea copila care dorea sa fie o regina de gheata, rea si care sa domine peste tot. Vroia sa fie ea insasi, viperina timida care nu avea ce sa caute la viperini. Balerina aiurita si prostuta.
  "Nu ti-am dansat niciodata", raspunse ea, ridicandu-se din apa, si punandu-si mana pe pieptul sau, fara sa-i arunce vreo privire, dupa care se indeparta si incepu sa execute un dans de balet pe o muzica de fundal (Chopin-Nocturne, let's say) ce venea din bagheta ei.