chess game

[Lexie Stryder]

ME AND KURT

• Lexie cerceta cu privirea aleea, intrebandu-se unde naiba ajunsese. Nu ii statea in caracter sa fie aeriana si sa nu stie in ce directie ar trebui sa o ia, asa ca fu destul de surprinsa cand isi dadu seama ca tocmai asta facuse. Ofta, usor exasperata si isi adanci mainile in buzunarele blugilor. Era stresata si speriata. Stresata pentru ca nu stia ce se intampla. Si ura cand nu stia ce se intampla. Si speriata pentru ca se putea intampla ceva rau, ceva ce nu ar fi reusit sa controleze si intr-un final ar fi explodat si ar fi sfarsit toti morti.
  
  Nu putea permite asa ceva. Trebuia sa discute cu Kurt. Avea nevoie de informatii si de prezenta lui. El era cel care stia ce sa faca. El stia ce face. Si totusi, de ce era atat de neincrezatoare si ingrijorata? Poate pentru ca era un barbat. Si nu avea incredere in judecata unui barbat atunci cand in fata lui se afla niste picioare lungi, o silueta perfecta si ceva cu care sa isi limpezeasca ochii.
  Inainta pe straduta. Inca nu stia unde se afla. La naiba cu asta.
  
  Isi scoase bagheta si Disparu, apoi Aparu pe o alta straduta, intr-o fundatura alaturi de un container parfumat. Viperina stramba din nas, usor dezgustata apoi iesi de acolo pe strada principala. Era goala. Nu se facuse foarte tarziu si Lexie era usor surprinsa ca Incuiatii nu isi aratasera fetele pana atunci. Oricum, nnu o deranja. Cu cat mai putini oameni prin preajma cu atat mai bine.
  
  Simti o usoara senzatie de anticipare inainte sa auda un pocnet surd in spatele ei. Se intoarse in directia lui Kurt cu un zambet.