kill the boy and let the man be born

[Kurt F. Malfoy]

• El era timid si micut desi de cele mai multe ori toti il vedeau ca fiind un barbat dur,puternic,demn de respect. Dar el era demn de mila. Ii prostea pe toti spunand ca se distreaza,ca lumea e a lui,ca ii putea oferi orice oricui cand defapt ii era frica si sa doarma singur de teama sa nu fie ucis. Avea nevoie de cineva cu adevarat puternic,de cineva normal din punct de vedere psihic - ea nu era normala,dar cel putin nu cazuse in extrema penibilului. Avea nevoie de ea,mai mult ca niciodata. Dar ceea ce ii ceruse i se parea cumva ciudat. Kurt era pudic si nu prea raspundea bine cand venea vorba de apropierea fizica.
  
  Ii prinse totusi barbia si o trase mai aproape de el,privind-o adanc in ochii de culoarea smaraldului apoi isi lipi buzele de ale ei,simtind caldura si fericire. Nu putea exprima in cuvinte cat de mult tinea la ea. Cineva care il dorea aproape,care impartea totul cu el - caci pentru el o idee,o credinta puternica insemna totul. Nici nu isi putuse imagina vreodata ca asa ceva avea sa se intample. Si ii multumea pentru tot.
  
  Isi desprinse buzele de ale ei,simtindu-le rosii si fierbinti desi nu o sarutase propriu-zis,ci mai degraba apasase pe ele,fiindca i s-ar fi parut nepotrivit sa o atinga,sa ii exploreze mai mult corpul daca ea nu si-ar fi dorit acel lucru si mai ales daca el nu ar fi simtit ca asa trebuia sa fie. Si nu asa trebuia sa fie. Cel putin nu acum.
  
  '' Mi-era sila de tine cea din trecut. Acum...acum esti alta. Asa cum ar fi trebuit sa fii de la inceput. Si eu sunt altul. Nu,sunt acelasi,dar fara masti.'' Si desi vorbeau de aparenta sufletului,isi atinse chipul ca si cum ar fi incercat sa isi dea seama daca era pe cat de putin prezentabil,daca putea sa stea langa ea fara ca ei sa-i fie sila.