Be quiet or be dead

[Julieta D. Thibault]

• Inghiti in sec si continua sa respire incet dar sacadat. Nu putea sa riste sa fie auzita, nu de el si nu acum. Era sigura ca bagheta i era rupta, caci nemernicul asta era un ciudat si in acelasi timp un om puternic. Ofta scurt si continua sa priveasca in sus, la naiba! Nimic nu o putea ajuta acum ci spera doar sa iasa de aici cu bine. Inghiti in sec si i se puse un nod in stomac. Zici ca erau in filmele de groaza, in care un psihopat te urmarea si mai ca nu voia sa-ti ia gatul. Bine, finalul nu stia daca era acelasi..caci trebuiau sa aleaga, ori ramaneau amandoi vii ori unul dintre ei urma sa fie mort..ceea ce varianta a doua o facea cea mai tragica dintre toate.
  
  Isi dadu o mana prin par si se dadu cativa pasi in spate, doar ca apoi sa se zgarie de creanga unui copac. Se uita la brat, taietura era destul de adanca si urata, dar din nou bagheta era distrusa si nu putea sa-si vindece rana. Oricum, tipul avea sa o gaseasca dar ea spera sa fie mai isteata decat el si sa nu o gaseasca, doar ca fara bagheta era ca si pierduta, debusolata intr-o padure infinita. Chiar daca stia fiecare copac asta nu insemna ca se putea pierde usor.
  
  Calca din greseala pe o creanga si isi dadu repede seama ca el o auzise.
  - Du-te naibii! zise ea doar ca apoi sa-si astupe gura. Mai idioata de atat putea fi? Nu, caci acum facuse o greseala..doamne, cat ura sa se joace de-a soarecele si pisica
  - Iesi odata de unde esti, daca tot vrei sa dispar de pe fata pamantului! continua ea cu un sarcasm si cu mainile incrucisate la piept..