do you remember?

[Isabella River]

• Isabella lua ultima planta al carei nume il si uitase, desi Hagrid i-l repetase de zeci de ori in acea zi, si o puse in gaura mica facuta in pamant, apoi acoperi radacina cu pamant negru si umed.
  Se incrunta usor, isi scutura mainile murdare si clatina usor din cap.
  "Hagrid imi este dator pe viata.." isi spuse Viperina pufnind.
  
  Auzi un zgomot scurt, ca si cum ceva ar fi cazut pe pamant si astepta o clipa, inainte sa se duca in fata casei pentru a vedea ce se intampla. Ramase incremenita de spaima cand vazu un barbat inalt, sangerand din toate partile corpului, stand pe pamant, cu fata in jos, extenuat.
  
  Isi facu curaj, isi inghiti nodul din gat si se merse cu pasi grabiti catre el, apoi se aseza in genunchi si ii lua chipul in maini, simtind cum sentimentul de teama creste cand realiza ca il cunostea pe barbat.
  "- Kurt.. !" vocea ii era incarcata de panica si isi simtea inima batand atat de tare incat era gata sa ii iasa din piept.
  
  Stia ca nu are suficienta forta sa il duca inauntrul casei de una singura, iar Hagrid era undeva prin Padurea Interzisa cu tot felul de treburi si nu era timp sa il mai caute.
  Isi scoase bagheta din buzunarul pelerinei murdare de pamant si deschise usa casei, apoi roti bagheta in aer de cateva ori, atintind-o catre corpul barbatului.
  Acesta se ridica usor in aer si pluti pana ajunse in dreptul patului, unde Isabella il aseza cu grija.
  
  Era convinsa ca patul lui Hagrid nu era tocmai comfortabil, insa asta nu era una dintre probleme in acel moment.
  Lua o ceasca cu apa - si fiind a uriasului, era cat o oala pentru ea - si o umplu cu apa rece, lua un prosop moale si il inmuie in apa, incepand sa-i curete sangele uscat de pe chip, inca speriata si intrebandu-se cum de ajunsese in starea aceea.