chess game

[Kurt F. Malfoy]

• Ochii ii stralucira de admiratie si fericire. Ii placea pasiunea,focul cu care vorbea. Era singurul lucru pe care si-l dorise - sa bage acel drog al familiei,al unitatii si al sacrificiului in sangele lor,ca fiecare din ei sa fie parte din ceilalti si invers. Deviza lor era cam aceeasi cu a muschetarilor daca statea bine sa se gandeasca ' toti pentru unul si unul pentru toti' ,nu?Da,da,asa era. Si daca era asa atunci trebuia sa-si ceara scuze fata de el insusi si fata de ea pentru ca indraznise macar sa se gandeasca la asta. Tatal sau avusese dreptate : singurele lui calitati era faptul ca avea grija de 'copiii' lui si ca putea seduce pe oricine cu cateva vorbe spuse cum trebuia.Oh,si pometii... Dar prefera sa se gandeasca la faptul ca nu trebuia sa isi foloseasca farmecele masculine in acel razboi.
  
  '' Macar stiu ca nu am esuat ca 'parinte'. Macar stiu ca dintr-un anumit punct de vedere,munca mea nu a fost in zadar.'' spuse el energic,de parca a doua zi nu era imprevizibila,de parca stia ce avea sa-i aduca viitorul.Isi aminti brusc de ceva asa ca scoase un pliculet din buzunar si i-l inmana lui Lexie. Era mic,albastrui si pielea cam ustura atunci cand il atingeai. In rest,era interesant din punct de vedere estetic,si al continutului.
  '' De la Azkaban. De la Aurori. Citeste,sunt curios.''