ours is the glory

[Veronique A. Dupont]

• Chicoti din nou si musca buza inferioara a lui Guillaume. O trase putin cu dintii si apoi o elibera. Il saruta apoi inca o data strecurandu-si limba printre buzele carnoase ale barbatului.
  Nu se simtea atrasa de el, cu toate ca era cu mult mai chipes decat orice alt barbat pe care-l cunoscuse vreodata, insa ii placea modul lui de a lua lucrurile. Poate ca n-ar fi sarutat-o niciodata daca ea nu l-ar fi incitat, dar chiar si asa i se parea interesant cum incerca sa o detina. Se comporta ca orice barbat caruia ii placea sa stie ca are o femeie numai a lui. Insa ea nu-i apartinea inca, iar din acest motiv trebuia sa se dovedeasca destul de bun.
  Jocul lor era oarecum asemanator cu cel al unor animale. Ardoarea care ii poseda era defapt acelasi instinct salbatic care se trezea in inima fiecarei bestii cand isi gasea un partener.
  
  'Eu nu ma supun nimanui' spuse pe un ton ferm si ii musca pentru a doua oara buza pana ce-i dadu sangele.
  Il lasase sa creada ca ar fi putut face orice cu ea, dar nu era asa. Nimeni nu era destul de bun incat sa o ingenuncheze. Nimeni nu ii dicta ce sa faca pentru ca era libera, iar acesta libertate o pretuia mai mult decat orice pe lume. Nu avea de gand sa apartina vreodata unui barbat si de aceea avea grija ca toti cei cu care-si impartea patul sa o vada ca pe o putere superioara lor.