hundreds of souls

[Lexie Stryder]

• Era clar ca Julieta nu voia sa viziteze mormantul oricui mai era acolo. Erau doua posibilitati: ori nu ii placuse acea persoana cand fusese in viata, ori cercetasei ii era frica sa isi infrunte propriile sentimentel cu privire la moarte. Nu stia spre care sa incline, insa se multumi sa lase subiectul deoparte deocamdata. Oricum, in seara aceea tot va afla ce era cu acea persoana misterioasa.
  
  Se incrunta usor la auzul intrebarii Julietei. De fapt, si ei ii era frica sa infrunte ceva in acea noapte. Insa era hotarata sa o faca. nuy avea sa mia amane acel moment.
  "De fapt, da, mai am pe cineva aici," raspunse ea cu un zambet trist.
  O lua printre morminte, intinzand o mana in spate si facandu-i semn Julietei sa o urmeze.
  
  Nu dura mult pana sa ajunga la mormantul pe care il cauta.
  "Hector," rosti ea, simtind cum un val de amaraciune o cuprinde. Hector fusese vrajitorul care o 'adoptase'. Singura persoana pe care o simtise ca si cum i-ar fi parinte vreodata. "Hector m-a luat de la orfelinat si a avut grija de mine timp de doi ani. A murit dupa cateva saptamani dupa ce am ajuns la Hogwarts."