luck ain't even luck

[Ivy Thibault]

luck ain't even luck

• Nimic nu era mai frumos decât petrecutul timpului alături de dragoni neliniştiţi, fiind în pericol să iei foc în fiecare moment. Habar nu avea cum unii oameni voiau să facă asta tot timpul. Pur şi simplu nu avea sens pentru Ivy. Încerca să îşi citească în linişte romanul de acţiune, problema era că dragonul care stătea la zece metri de ea zdrăngănea în cuşca lui. Era mascul, şi era pui, aşa că Ivy se simţea exact ca un babysitter.
  
  Şi întrebarea era: Cum ajunsese ea acolo?. Ideea era că venise acolo să se plimbe. Şi o văzuse un cretin care lucra acolo şi o rugase să îi ţină locul. Povestea lui interesantă era că prietena lui îl părărsise pentru că, zicea ea, era mai îndrăgostit de dragoni decât de ea, iar acum, el voia să-i demonstreze că nu era adevărat, prin apărând la ea în timpul serviciului cu flori şi ciocolată. Şi firea romantică din ea crezuse.
  
  Aşa că acum stătea într-o stare foarte proastă, cu nervii întinşi la maxim, aşezată pe un scaun şi cu picioarele cocoţate pe măsuţă. Când realiză că citise de cinci ori acelaşi paragraf şi încă nu ştia nimci din el, lăsă romanul şi se ridică în picioare.
  
  OCC: Just Klaus