and you realise i was never perfect from the start

[Klaus Lovel]

• Inghiti in sec si marai scurt cand auzi vorbele roscatei "Acum spune-ne cum te putem ajuta". Ajuta?! Nu trebuiau sa-l ajute! Trebuiau sa fie precauti, ura acele momente cand sora lui se baga in fata si dupaia se ardea, de ce nu statea pe locul ei? Zambi si continua sa-i faca jocul desi nu avea de gand sa-i de-a medalionul, avea prea multa putere in el pentru Ralph, asa ca mai bine ramanea la el.
  
  - Medalionul vine la mine, zise Ralph. Iar voi puteti sa-mi conduceti imperiul si sa va mai zic cate una alta despre ce v-am chemat.
  - Imi pare rau, medalionul ramane la mine..nu il dau. Zise el, desi nu voia ca Agnes sa afle de medalion caci altfel ar fi aflat ca a mintiti-o si nu voia, de ce sa se supere fix pe el acum? Stia ca ea se supara repede din orice.
  - Vrei sa afle mica ta surioara ? zise Ralph razand.
  
  Klaus batu cu pumnul in masa, maraind, zicand:
  - Nu indrazni, Ralph! Sau a da..am uitat, micuta Dahlia e pe aici nu? zise el cu un zambet malefic pe buze dar fu intrerupt de Aylee pe care nu o mai vazuse de ceva vreme, grozav..
  - Oh, buna micuta mea Aylee..acum ca sunteti toti aici va pot da vestea cea mare.