i know a dirty word

[Isolde du Maurier]

• Moreen incepu sa rada, realizand ca in seara aceea linistea ei se dusese, insa totodata si plictiseala. Clipi des din genele lungi si negre si continua s-o priveasca cu ochii sai de culoarea smaraldului, patrunzatori si luminosi. Incepu sa se joace din nou absenta cu suvita de par, pana cand ii dadu drumul, aceasta pierzandu-se in celelalte inele brun-roscate. Isi inspecta unghiile scurte, lacuite, si apoi isi atinti privirea pe un punct invizibil din dreapta ei. Auzi fosnituri in tufisuri, insa isi dadu seama ca nu era nici un animal acolo. Isi ridica picioarele pe banca, cuprinzandu-le cu bratele sale subtiri, si incepu sa tremure. Incepuse sa se lase racoarea, si simti cum toate sentimentele sale se innegresc. Nu mai era in stare sa se amuze de scena de mai devreme, si in cap ii umblau numai amintiri sumbre si triste.
  
  "Dementori", sopti ea, dar nu prea tare, caci nu stia daca femeia din fata ei era vrajitoare si nu vroia sa se dea de gol, desi se vedea nevoita sa se protejeze.
  
  Printr-o miscare scurta si rapida, isi scoase bagheta din buzunarul hainei, privind-o inexpresiv pe femeia din fata ei, si se stradui sa gaseasca o amintire placuta. O vacanta, o zi buna, orice, insa era ca si cum mintea ei se golise. Pana la urma, un fir infim de speranta ii strabatu capsorul si isi aminti de ziua in care avusese primul ei concert in prima trupa in care intrase. Euforia o cuprinse, desi intr-un mod jalnic, si Moreen zambi vag, indreptandu-si bagheta spre tufisuri, rosti "Expecto Patronum" si vulpea argintie tasni din capatul instrumentului, repezindu-se la umbrele intunecate, si indepartandu-le.