Just a feeling

[Mark Webber]

O privi stand in loc acum, amuzandu-l intr-un fel sau altul reactia lui. Pe chipul lui se putea observa acum din nou un zambet, inca parea usor diferit de cel pe care il afisase mai devreme. O urmari cum se indreapta spre acea banca, observand-o cat de usor renunta la mica lor confruntare, plus ca nici macar nu-i raspunse la vorbe. Totusi, nu arata vreo schimbare, ba chiar o lasa sa mearga pana acolo, urmand-o. Se opri doar la cativa pasi de banca, privind-o.
"Daca tu crezi ca am de gand sa-mi racesc gura doar ca sa iti spun niste lucruri de care oricum nu-ti pasa, atunci poti sa stai si sa astepti mult si bine deoarece eu n-am de gand sa-mi racesc gura degeaba", ii raspunse el, ridicand din umeri, apoi incepu sa mearga, fara ca macar sa priveasca inapoi.
Mersul sau era lent, potrivit lui. Incepuse deja sa inceapa sa picure cu mici picaturi de ploaie, aproape insesizabile. Oricum, pe el nu-l deranja ploia, mai ales ca era printre lucrurile care le cam adora el si asta doar pentru ca se simtea atunci cel mai viu, deoarece simtea macar ceva.