burnt offerings

[Klaus Lovel]

• Se invartea dintr-o parte in alta a camerei nestiind ce sa mai faca. Din nou Joseph i adusese vesti proaste, cat de rau putea sa-i mearga ziua? Insa cineva i batu la usa de la biroul din conac. Se ridica de pe scaun si merse sa o deschida, insa brusc i aparu Joseph in fata.
  - Domnule Lovel, stiti..nu prea am vesti extraordinare despre Ralph si cred ca s-a aflat.
  - Impertinentule! Ti-am spus de atatea ori sa-ti iei oameni de incredere! Cum ai putut da gres? Pentru asta esti concediat, definitiv, poti sa te duci la Ralph..probabil munca lui o poti face mai bine! zise el si i tranti usa in nas astfel incat nici nu apuca sa zica nimica, dar nu inainte de a-i da banii care nici macar nu-i meritase.
  
  Isi trecu mainile prin par enervat de situatie, enervat de faptul ca nu putea sa il lase pe Ralph sa faca ce vrea si mai ales sa-i atace parinti in felul asta. Se aseza din nou pe scaun si brusc observa o adresa pe un biletel. Primise o recomandare zilele trecute. Lua biletelul cu scris negru in care era trecutl numele "Veronique Dupont". I se parea cunoscut..foarte cunoscut numele, caci daca era o persoana importanta sigur avea sa o recunoasca. Lua adresa rapid si merse sa se schimbe in ceva mai elegant. Isi lua o camasa crem pe care o lasa descheiata la doi nasturi si o pereche de pantaloni negri. Isi baga camasa in pantaloni astfel incat sa arate mai prezentabil si nu isi uita tenesii albi norocosi. Se duse la oglinda si zambi scurt ca apoi sa isi continue asa zisa misiune.
  
  Ajunse rapid la Ministerul Magiei si se uita pe biletel. Era trecuta o strada si sediul biroului domnisoarei Dupont. Inspira aerul rece si in cateva minute gasi cladirea rapid, acum trebuia doar sa urce la biroul dansei. Se aranja putin si urca scarile pana ajunse la usa acesteia. Batu la usa si in scurt timp auzi un "Intra". Deschise usa si o zari pe domnisoara Dupont, exact asa cum si-o imaginase, de o frumusete orbitoare si o eleganta aparte.
  - Buna ziua! Domnisoara Dupont, permiteti-mi sa ma prezint, sunt Klaus Lovel si va asigur ca am ceva important sa va arat si va cer putin ajutorul. zise el direct, caci i placea sa fie direct cu persoana din fata lui dar si respectuos in acelasi timp