Just a feeling

[Wanda J. Bennet]

• - Stiu destule despre suferinta, mi-am pierdut fratele si iubitul in acelasi timp, in aceeasi zi si in aceeasi ora, ti se pare greu de trecut peste? Ei bine nu este!
  Isi dadu ochii peste cap si din nou simti un val de teama. Isi cuprinse bratele cu mainile caci se facuse destul de frig, semn ca avea sa se intample ceva sigur. Isi indrepta privirea catre el si pentru cateva secunde ochii ei capatara o sclipire aparte, insa un zambet i aparu pe buze si zise catre el:
  - Am luat asta. zise ea si scoase din buzunarul de la blugi un medalion superb in forma de bufnita care avea un cifru pe el.
  
  Il dadu in mana sa vada ca e real si ca, chiar il luase si era pretios. Insa spera doar ca acei tipi sa nu o mai urmareasca, insa slabe sanse. John voia acel medalion si era in stare sa-i ia viata tinerei doar pentru a-l capata si de aceea fugea de ei de cateva zile incoace, se ascundea. Noroc ca nu-i aflase locuinta caci altfel ar fi fost devastata de mult si sigur si medalionul gasit.
  
  - Medalionul contine un cifru, iar cifru..logic este pentru un seif. In acel seif se afla actele tatei care face parte din...conducerea Frantei si daca cineva pune mana pe actele acelea, care il incrimineaza pe tata o sa se afle..multe si tata o sa fie ca si mort. Zise ea privindu-l, nu astepta ajutor..insa i povestise, se increzuse in el.