something in the way

[Isolde du Maurier]

• Il privi dezgustat, incercand sa-si acopere cu o mana ochii. Intr-un final renunta, asezandu-se langa el, si prinzandu-i incheietura mainii drepte cu degetele sale lungi si osoase. Cineva ii spusese ca ar avea degete de pianista. Eh, povesti. O trase inspre ea, fortandu-l s-o priveasca. Deja nu o mai interesa. Nu dupa ce dadea astfel de semne de canibalism.
  "Inceteaza", tipa ea, amintindu-si din nou de micuta ei surioara. Atat de tanara, frageda, si moarta.
  
  Nu intelegea de ce se simtea asa, de ce dadea urme ca ar regreta. Mereu gandise ca regretele sunt pentru slabi, si acum, ce facea ea? Se gandea intr-un mod regretabil la sora ei? Stranse fara sa vrea mainile in pumni, eliberandu-l pe barbat din stransoara.
  "Inceteaza", repeta ea, simtindu-se dezgustata. Fata de ea insasi, fata de el, fata de cadavru. Dadea semne de slabiciune si asta nu ii placea. Nu ii placea deloc.