--&& we got no time to lose

[Katharina van der Wall]

• O fierbânțeală plăcută îi cuprinse trupul când degetele lor se împletiră, iar șatena își lăsă din nou capul pe umărul lui, urmărind stelele cu privirea. Îl strânse mai tare de mâna când vorbi.
  -Nu trebuie să-ți pară rău. Nu ai fost tu de vină. În fond, nu aveai de unde să știi, surâse calmă și își lipi buzele de obrazul lui, zâmbindu-i dulce. Își dău câteva șuvițe șatena de pe chip, căci o deranjau și în minte îi reveni zilele când stătea cu Klaus până târziu. Iernile mai ales. Clipi de xâteva ori, trecându-și limba peste buzele stacojii.
  
  Mijii ochi auzindu-l și își ridică privirea, întorcându-i chipul spre al ei. Îi analiză chipul încruntată și abia apoi observă vânîtaia din colțul gurii.
  -Ce naiba a fost în capul tău? întrebă ridicând ușor tonul. Știa câtă ura putea ține Devon în el și era de ajuns doar o vorbă să îi spui, care să-l deranjeze, înainte să scape de tine.
  -Puteai să mă cauți la Minister. E imposibil să nu fi știut că lucrez acolo, adăugă, de data asta pe un ton mai blând și închise ochii, trăgând aer în piept. Când îi redeschise toată blândețea din ei, dispăru. Devon mersese prea departe.