Forgeting the past

[Sebastian Van Der. Wood]

Ii raspunde fericit la sarut simtindu-se din nou...viu? Se simte atat de bine si era fericit, fata pe care o iubea si catelua lui iubita erau bine.
Si mie mi-a fost dor de tine.ii spune zambind cald.
Herra se baga intre ei ca sa isi poata lua stapana in brate. Sebastian se da in spate fiind atent la ce-i va face Herra. Se ridica in doua labe si o i-a in brate pe satena, la propriu.
Singura face asta de ieri.ii spune razand apoi se lasa jos ca sa o stranga in brate pe micuta lui.
Aceasta dadea fericita din coada si-l lingea pe mana, pe gat, pe fata doar ca sa-i arate cat de mult il iubea si cat de dor ii fusese de el.
Dar, el nu a stat de parte de ele, noaptea mai venea sa le vada cum dorm si sa afle in ce stare erau. Pe zi ce trece, totul era tot mai bine dar, nu stia cand ii va da drumul din spital asa ca, tot ce putea face era sa astepte, pana acum.