the bridge to the stars

[Ivy Thibault]

the bridge to the stars

Ivy&Nick

• Ivy mergea, cu spatele drept şi cu cartea de Ierbologie sub mână, spre biroul lui Lorette. Se simţea minunat, pentru că ştiuse mereu că are dreptate şi acum o putea dovedi. Se săturase de aceste 'certuri' stupide pe care tot timpul Lorette le începea, încercând să îi demonstreze că ea era o profesoară de Ierbologie mai bună decât Ivy. Elevele se uitau intens la ea, unele cu admiraţie, altele cu un amestec de uimire şi desconsiderare în ochi. Era din cauza hainelor. Ivy era o femeie extravagantă şi ştia că nu mulţi îi înţelegeau stilul vestimentar.
  
  Ajunse în faţa biroului lui Lorette şi ciocăni la uşă, cu o expresie mulţumită pe faţă. Nimic. Mai bătu o dată. Tot nimic. Apăsă pe clanţă şi descoperi cu uimire că era închis. Făcu cartea să dispară, pentru că nu avea chef să o care cu ea atât de mult timp, şi se hotărî să facă o plimbare pe domeniile şcolii. Mereu îi făcea plăcere să vină aici şi să îşi imagineze părinţii în tinereţe, cum deveneau vrăjitori. Când încă nu o lăsaseră la orfelinat.
  
  Ajunse în curte şi îşi puse mâna streaşină la ochi. Afară adia vântul şi temperatura scăzuse considerabil, dar cerul era senin şi soarele încă strălucea cu putere. Orele începură pentru elevele de la Beauxbatons şi se părea că, dacă voia să vorbească cu Lorette, trebuia să aştepte până la următoare pauză. Pe domeniu mai era un singur om, şi, pentru că era bărbat, Ivy îşi dădu seama că nu era de aici.