Roll in the wind

[Aylee L. Lovel]

• Privi in jos cand ii auzi intrebarea, analizandu-si pentru a mia oara imbracamintea. Probabil ca arata ca picata de pe ceva planeta straina, in hainele acelea de seara, desculta, cu pantofii in mana. Probabil ca si ea s-ar fi indoit de capacitatile mintale ale sale daca s-ar fi vazut din intamplare pe strada. Insa nu se vedea, asa ca se considera doar un alt trecator de pe bulevardul insorit. Isi dadu seama ca nu ii placea sa se plimbe pe strazi incuiate. Locuri in care trebuie sa fii atent cum te comporti si ce spui, caci nu ai de unde sa stii daca persoana pe care tocmai ai cunoscut-o e doar un om normal sau e unul dintre aceia care cu o miscare din incheietura te pot transforma in hrana de pasari. As forta mana norocului incredibil daca blondul ar fi vrajitor, isi spuse. Isi scutura capul, pentru a se opri din gandit si a incepe sa vorbeasca. Baiatul astepta, iar ea purta inca un monolog interior, la fel ca cele de pana atunci, identic cu cele care aveau sa urmeze.
  
  -Ei bine, sunt o vrajitoare care locuieste intr-un castel alaturi de mii de alti vrajitori, elevi ca si mine. Doar ca cineva m-a facut sa apar aici, si cred ca mi-a sters si o parte din memorie, zise ea pe un ton pe jumatate serios si pe jumatate glumet. Daca baiatul ar fi fost vrajitoar atunci probabil ca ar fi reactionat cumva. Dadu din mana, ca pentru a sterge ceea ce tocmai zisese. Glumesc. Sunt bine, doar ca nu prea stiu unde sunt. Presupun ca a fost o petrecere nebuna aseara, nu-i asa? intreba timida.
  
  Trebuia sa para normala, obisnuita, si presupuse ca nu doar vrajitorii faceau asa. Pentru incuiatii de varsta ei era la fel de normal sa se imbete, sa dea petreceri si sa uite de ei ca si pentru vrajitori. Diferentele apareau in modurile in care faceau asta, insa nu mai conta. Spera doar sa fi reusit sa explice mare parte in ce vedea blondul.