something in the way

[Isolde du Maurier]

• Se simţea din ce în ce mai agitată şi simţea cum era trasă în toate direcţiile. Un colţişor al minţii se vroia în pat, la căldură, un altul vroia să rămână acolo, iar altul, pentru numele lui Merlin, să mănânce budincă de ciocolată. Aproape că fu pe cale să spună nu, însă îşi dădu seama că după ce renunţase la măşti, nu mai avea rost. Nu spusese nimănui tot ce îi spusese lui.
  
  Senzaţia pe care o simţi în următoarele minute fu ciudată şi neobişnuită. Până acum nimeni nu mai folosise Legilimanţia pe ea, şi acum i se părea ca şi cum cineva îi invada intimitatea şi nu putea face nimic, ceea ce se şi întâmpla. Când totul se termină, cuvintele lui sunau ca un ecou într-o încăpere goală.
  "Nu contează, nu primim mereu ceea ce ne dorim", răspunse, zâmbindu-i larg.