and you realise i was never perfect from the start

[Aylee L. Lovel]

• Tacticoasa si deloc grabita, mai lua o gura de ceai, dupa care si scoase din buzunar o tigara neagra cu aroma de cirese. Si-o aprinse si o aproprie de buze, privind contemplativ in jurul sau, in timp ce rotitele mintii sale lucrau la capacitate maxima. Desi de cele mai multe ori era tacuta, nu era deloc proasta. Stia ce implica planul lui Ralph, stia ce putea sa se intample si ce putea pati. Pe langa toate acestea, nu ii placeau oamenii in general. Ii dadeau o stare de neliniste pe care o simtea mereu, chiar daca si-o masca. Mai mult, nu il placea nici pe Ralph si nici pe Klaus, ceea ce ar fi facut dificila munca in echipa si mai mult decat era. Se ridica de pe scaun, facand cativa pasi, insa se stabili rapid in spatele scaunului sau, sprijinindu-se cu coatele de spatarul inalt al acestuia.
  
  -Nu stiu ce sa zic, spuse intr-un final. Am putea face asta, chiar si in secret, zise cu privirea atintita spre soimeanca, insa nu avem de ce sa o facem. Ralph, nu te credeam atat de increzator in oamenii din jurul tau. Doar nu aveai impresia ca o sa ne chemi, o sa ne zici ce e de facut, iar noi te vom ajua? Da-ne motive, santajeaza-ne, fa ceva astfel inat sa fim nevoiti sa o facem! Lupta! Incepu sa strige. Insa vocea ii reveni rapid la normal, urmatoarele cuvinte fiind spuse pe un ton neutru. Altfel eu am plecat de aici. Este prea multa lumina si prea multi oameni.
  
  Zicand ultimele cuvinte, isi apasa tigara in scrumiera, isi impinse scaunul la masa si porni cu pasi inceti inspre usa. Stia ca Ralph o va opri, doar o chemase acolo. Parea ilogic sa o lase sa plece atat de usor. Insa, ce putea spune? Traia intr-o lume doar a ei, in care drama era la conducere, iar oamenii erau niste simple umbre pe care le alungai cu intetind intunericul. Era intr-un fel normal pentru ea sa se poarte poate prea teatral. Insa nu ii pasa de asta. Nu atunci. Niciodata. Tot ce vroia ea era sa fie din nou singura. Toata agitatia aceea o facea nervoasa, chiar daca nu se vedea, iar pe langa asta, se temea sa nu atinga pe cineva, cum ar fi fost Klaus. Era mult prea ciudata starea lui de spirit pentru as-i pune proprii demoni sa se lupte cu ea.