home sweet home

[Lexie Stryder]

• Lexei râse scurt când îi auzi vorbele lui Kurt. Da, mare Clarvăzător. Cu toate astea, nu putea să nu se simtă confotabil că auzise acele cuvinte de la el. Dacă era ceva la ce se priccepea Kurt, asta era Occlumanţia, Legilimanţia şi, în general, jocurile minţii. Nimeni nu putea să conteste asta. Până şi cei care îl priveau cu dezgust sau cu superioritate îi recunoşteau această calitate.
  
  Viperina mai luă o gură de whiskey-foc, strâmbându-se când simţi concentraţia de alcool. Mamă, nu credea că era atât tare...
  Îşi lăsă paharul pe masă, convinsă că nu îl va lua de acolo prea curând. Totuşi, se gândi dacă nu fusese o greşeală să lase o sticlă întreagă pe masă, în faţa lui Kurt.
  
  "Da, presupun că ai dreptate," spuse Lexie, destul de încrezătoare. "Oricum, m-am hotărât să fiu mai optimistă şi să încerc să privesc partea bună a omului înainte să acţionez."
  Viperina avusese unele scăpări în care se comportase aiurea cu persoane pe care le judecase greşit din prima clipă. De exemplu cu sora lui Ivy, Julieta. Fusese rea şi rece cu ea prima dată când se înâlniseră la Hogwarts, în anul patru sau ceva de genul, şi continuase să se poarte urât cu ea de atunci până acum câteva luni când făcuseră pace. Îşi muşcă buza.
  
  "Cum merge treaba la Minister?" întrebă fata, curioasă în legătura cu noul job al bărbatului.