What is and what should never be.

[Evelyn Steel]

Privat.

Ura toamna.Cerul era mai mereu innorat,vantul batea mereu si mult prea tare,peste tot pe unde te uitai nu vedeai decat frunze ruginii cazute,acoperind pamantul si iarba deja ingalbenita.Da,era o priveliste frumoasa,insa pe ea o dezgusta.Singurul anotimp in care accepta bataia puternica a vantului si frigul era iarna,pentru ca ii placea acel anotimp intr-un mod aparte.Multi spun ca trebuie sa iubesti anotimpul in care te-ai nascut.Ea era nascuta primavara si nu se dadea in vant dupa acea perioada a anului.

Isi asculta propriile ganduri si ii veni sa isi dea o palma.Vorbea de vreme!?Ce era inneregula cu ea?Ar trebui sa fie bucuroasa;se intorsese in sfarsit la Hogwarts.Si acum regreta ca plecase;fusese o decizie de moment si vrusese sa revina din secunda in care parasise castelul insa orgoliul era prea mare.Acum doar se bucura ca se intorsese si observa cu drag ca nu se schimbasera prea multe.

Un tunet rupse tacerea ce era asternuta pe domenii.Privind cerul,Evelyn vazu ca era si mai negru decat inainte.Sigur avea sa ploua cat de curand si sansele sale de a face o plimbare pe domenii si de a memoriza din nou totul aveau sa fie risipite.A mai spus ca uraste toamna!?
Auzind pasi in spatele sau,Evelyn se opri brusc.Cine era atat de prost,inafara de ea,incat sa iasa din castel pe asa o vreme??Intorcandu-se afla raspunsul,iar pe chip ii aparu involuntar un zambet.
- Mai,mai,uite cine-i aici.