The power of Thibault sisters

[Julieta D. Thibault]

• Isi dadu ochii peste cap teatral. Vrusese sa-i spuna, dar ea nu era acolo cand avea nevoie de ea, asa ca nu putea spune ca i ascundea lucruri. Isi musca buza inferioara, nu o condamna pe sora ei ca era o vedeta sau ca era in factiunea aceea a lui Kurt si nu prea avea timp de sora ei, insa acum nu putea sa-i spuna asta, tinea la ea dar asta nu insemna ca o lasa sa o judece imediat.
  - Nu ai fost aici cand am primit scrisoarea, am incercat sa dau de tine..insa nimic! Zise Julieta calm, privind-o.
  
  Ofta scurt, stia ca scrisoarea aceea era un fals, ca nu trebuia sa mearga. Scrisul era frumos, dar avea o culoare sangerie frumoasa. Insa cercetasa nu era asa greu de pacalit, probabil pe altcineva l-ar fi dus cu zaharelul dar pe ea sigur nu. Inghiti in sec si mai lua o gura din sucul ei pana il termina, intr-un bun final. Niciodata nu reusea sa termine un pahar de suc pana la capat.
  -Stiu, tin minte ca tata mi-a zis sa ma feresc de Michael Thibault, de aceea nici nu aveam de gand sa merg. Dar, dupa cum ai zis si tu, e mort, insa sunt sigura ca mai sunt destui ca el.
  
  Nu stia probabil ce ganduri avea sora ei, insa ea voia sa se pazeasca bine. Privi in jur, oricine putea fi o persoana rea care le asculta conversatia si gata gata sa le duca spre moarte, nici macar nu stia de ce voiau unii asta. Erau doar surorile Thibault si atat.
  - Dar nu inteleg..ce e chestia asta "Vrem moartea surorilor Thibault"...te-ai implicat in ceva rau cumva?