deepest reflections.

[Evelyn Steel]

Instinctul o facu sa isi scoata imediat bagheta.Nu o tinea strans in mana,semn ca nu ii era frica de ce avea sa vada.Poate nu va da peste nimeni si doar i se paruse sau poate va da peste ceva ce nu era chiar ... uman.Si daca va da chiar peste o persoana,in mod clar nu era vreun profesor.Era un proscris care,la fel ca si ea probabil,iesise la o plimbare in mijlocul noptii.Si totusi trebuia sa isi tina garda sus.Poate ca nu era nici un elev ...

Ii multumi in gand lunii ca lumina asa de tare in seara aceea pentru a nu fi ea nevoita sa-si aprinda bagheta.Asta ar fi dat-o de gol.Si datorita faptului ca luna lumina doar in anumite portiuni,ii fu usor sa se strecoare printre rafturi si sa ajunga la sursa zgomotului de mai devreme.Si cand stiu ca era aproape,auzi un strigat.Tresari usor si se incrunta.Cine mai era in biblioteca??

Se hotari sa isi faca simtita prezenta si incepu sa mearga cu pasi mai apasati pana cand ajunse fata in fata cu sursa zgomotului.Vazu un lup imens cu niste ochi ce o priveau cu interes.Si langa lup,vazu o fata.O recunoascu imediat si cand fata o privi,vazu pe chipul ei uimirea.Evelyn ranji si ridica din sprancene.
- Sti ca nu e bine sa te pui cu lupii Odette.Mai ales cu unul asa de mare ca asta ii zise ea,continuand sa ranjeasca.