Dream a little dream of me.

[Ema Snow]

Ema asculta cu atentie, trezindu-se la final cu sprancenele ridicate. Deci si Evelyn plecase pentru o perioada de la Hogwarts. Se intreba in treacat daca fusese inainte de plecarea ei sau dupa, dar decise ca astfel de detalii le vor discuta mai tarziu.
" Deci si tu ai parasit cuibul" chicoti Soimeanca. " Bine ca macar nu sunt singura"
Si incepu iar sa rada, de data asta oarecum infundat, in timp ce inainta prin zapada. Fusese intotdeauna o placere sa o aiba pe Evelyn langa ea si, in ciuda putinelor intalniri, legatura dintre ele era destul de puternica. Isi aminti ca si Cercetasa fusese prinsa in circoteca de la Hogwarts din ultimii ani, in tot tamtamul luptelor izolate. Dar cum totul se sfarsise acum, iar vietile lor trecusera la o noua fila, Ema se hotari sa lase trecutul de-o parte - macar pentru moment.
Isi cerceta prietena din cap pana in varful picioarelor, inregistrand schimbarile aduse de vreme. Era ceva pe care Ema nu-si putea pune degetul, insa nu-si batu prea mult capul cu asta, fiind distrasa mereu si mereu de alte descoperiri ce trezeau un sir vechi de amintiri. Evelyn se schimbase, dar cine o putea condamna? Ema se schimbase de asemenea. Iar apoi, schimbarea era normala, uneori chiar benefica. Da, nu era vorba doar de schimbarile fizice. Ceva nu mai era la fel in insasi esenta Cercetasei. Dar nu mai conta nimic, caci fata ce inainta acum langa ea pe carare era aceeasi Evelyn Carter dintotdeauna, indiferent de inaltime si infatisare. Indiferent de vibratie, sentimentele pe care Ema le simtea catre si de la tanara erau neatinse.
Soimeanca sari doi pasi, incercand sa se mai incalzeasca putin. Privi cerul cu ochi sceptici si zambi, desi se incrunta usor.
" Surprinzatoare vreme, nu? Trebuie sa-ti fac cinste cu o ciocolata calda"
Ema ii facu cu ochiul.
" Nu de alta, dar imi place sa te stiu cu zece degete la maini si zece la picioare" glumi ea.