Teardrops on my guitar

[Ema Snow]

Soimeanca analiza portretul familiei. Putea vedea destul de clar ce mostenise Julieta de la mama si ce mostenise de la tata. Era ceva ciudat in legatura cu desenul, asa cum se intampla cu fiecare imagine pe care Ema o vedea cu familia cuiva. Era un sentiment ce inflorea in inima, emanand caldura, dragoste si protectie. Era ceva ce tanara simtea de fiecare data, chiar daca nu cunostea toata chipurile din fata ei. Si mereu gandul ii aluneca spre propria familie, amintindu-si de toate zilele frumoase de cand era copil. Si la fel de repede o izbeau amintirile negre, luand-o intotdeauna pe nepregatite. Acela era momentul in care Ema trebuia sa aleaga. Ori lupta si ignora, ori se lasa dusa de val, strangandu-se intr-o minge si asteptand in agonie ca totul sa incetineasca. Durere, tradare, pierdere, furie, crima.
Soimeanca isi scutura capul cu brutalitate, impingand imaginile in adancul ei. Nu era acum timpul. Incerca sa zambeasca si mai ca se crispa. Privirea ei fixa imediat ochii Cercetasei, verdele irisului ascunzand cat de bine putea implorarea muta. In mai putin de doua secunde, Ema se trezi agatandu-se de fiecare cuvant pe care Julieta il articula, folosindu-l pe post de distragere.
" Deci nu auzisem eu aiurea si nici nu-i vreo coincidenta. Ivy chiar este sora ta! "
Rase, insa sunetul i se paru rece, distant, oarecum inspaimantator. Total opus fata de ceea ce-si dorise.

OOC: Gata, e stabilit! Punem de un RP cu Dawn la Cupa