A star, a wish and too much free time

[Colin Hawkeye Rovson]

Se incrunta spre zid. Neputand sa mai faca ceva in legatura cu el si simtindu-se al naibii de frustrat din cauza asta, scoase limba spre caramizi. Si aproape si-o musca cand Calliope ii trase bratul de dupa gatul ei. Colin ii arunca o privire surprinsa.
" Facem cum vrei tu. Eu si asa sunt intr-un picior"
' Ureche. Poanta era cu 'sunt intr-o ureche' ' gandi Soimeanul acid. Insa nu mai comenta, lasandu-si greutatea pe piciorul drept si transferand-o cand pe stangul, cand pe Callie la fiecare pas. Ok, il durea glezna, dar se obisnui repede. Si, usor usor, incepu sa simta tensiunea cladindu-se in piciorul stang si bratul incordat de dupa gatul Soimencei.
Son-tac. Son-tac
Dupa cateva clipe de tacere si schiopatat, Hawkeye deschise gura. Nu putea sa nu comenteze in legatura cu ceva.
" Noroc cu inaltimea ta. Zau, Callie! Adica, imagineaza-ti numai cum ar fi fost situatia daca in locul tau ar fi fost verisoara mea Cote. Ea abia daca are 1,55. Cred ca m-as fi cocosat deasupra ei. Sau probabil ca era mai bine daca ma asezam pe jos, intindeam mainile si o lasam sa ma taraie."
O lumina argintie aparu in fata, iar Colin miji ochii. Isi recunoscu soimul-patronus si pufni ironic.
" Prea tarziu, amice. Am gasit Soimarita inaintea ta"
La cuvintele lui, patronusul disparu. Acum numai daca si cel de la Hogwarts isi indeplinise misiunea...