A star, a wish and too much free time

[Colin Hawkeye Rovson]

Hawkeye pufni.
" Patronusul meu, domnia mea. E... chestie-argintie-nu-foarte-materiala-si-stralucitoare din personalitatea mea, asa ca repet. Domnia mea."
Se stramba incruntat spre ea, dar sfarsi printr-un zambet. Auzi! El e rau ca si-a speriat patronusul! In curand avea sa stea la colt pentru ca strivise un paianjen! Colin rase in sinea lui la gandurile ce i se perindau prin minte.
Destul de curand, Calliope il obliga sa se aseze pe un scaun. Soimeanul il privise suspect pentru o clipa si isi musca buzele, asteptand sa cada cu tot cu scaun. Dar cand asta nu se intampla, isi permise sa rasufle usurat.
" Pe papucii de baie ai lui Merlin, ce bine e!"
Mainile ii cazura pe langa trup si se balanganira alene pentru cateva secunde. Baiatul isi simtea sangele pulsand in glezna, impingand din la fiecare tuc-tu bandajul improvizat. Oricat de mult si-ar fi dorit Hawk sa slabeasca stransoarea, stia ca trebuie sa reziste. Avea sa-i faca mai mult bine asa, tinandu-i glezna oarecum imobila.
Se simtea obosit, atat fizic, cat si mental. Lasa pleoapele sa-i acopere ochii albastri si ramase asa, in timp ce-i raspundea Calliopei.
" Ori asteptam sa ne ajute cineva din exterior - asta, daca suntem intr-adevar intr-un ceva si nu doar in alta parte a tarii - ori ne calmam si ne gandim la o solutie logica."
Nu-si deschise ochii, desi ii misca pe sub pleoape cand avu senzatia ca pamantul tremura cu el pentru o clipa. Ignora vibratia, zicand ca e din cauza oboselii. Doar in mintea lui. I se parea. Nici nu ii pomeni Soimaritei.