Oh, you know, I'm fine. I just came from the dead

[Colin Hawkeye Rovson]

Colin ingheta cand Calliope ii spuse numele intreg, bagand intre ele porecla. Ok, de fiecare data cand cineva ii spunea asa, se simtea nevoit sa acorde toata atentia. Ei, asta era putin cam prost spus. El acorda in general toata atentia, dar nu prea o arata. In fine, era semnalul ca trebuie sa-si ridice privirea si sa fie numai urechi. Sau era semnalul ca urmeaza o ciondaneala. Depindea de persoana cu care vorbea, sincer.
Hawkeye se incrunta usor si era gata sa spuna ' Dar nu ma holbez!'. Renunta repede.
Se relaxa cand Soimeanca lua cartea. Era mai bine asa, nu mai avea munca de convingere.
' Frate, trei ore?!' gandi el putin cam derutat. Nici nu realizase cand trecuse timpul.
" Ok, Callie. Succes la ore! Si ies eu repede de aici si sa te vad atunci cum mai scapi de mine!" rase el si ii facu un salut cu mana.
Dupa ce usa se inchise in urma Soimencei, Hawkeye se lasa iar pe perna si isi duse mainile sub cap, privind modelele facute de vreme in tavan. Nu avea chef sa citeasca acum si, ce-i drept, se simtea cam somnoros. Asa ca se intoarse pe o parte si arunca o ultima privire spre noptiera. Spre bagheta si spre ceasul zgariat. Spre cartea din care iesea biletelul, spre vaza si buchetul de flori... Se intreba absent a cui fusese mana aia... Nici nu-si dadu seama cand se lasa victima a somnului. In nici cinci minute de la plecarea Calliopei, sforaia usor.

Edit By Raizen

Galeoni
Colin Hawkeye Rovson - 150
Calliope Dubois - 140


Topic Closed !